Dincolo de lacat

Marcus adulmeca baza usii, simtind lemnul aspru frecandu-se de nasul sau umed.
Avea, ca de obicei, infatisarea sa de vulpe, fiind greu de urmarit cu blana sa alba in acea mare de perdele perfect albe.
Este innebunitor... atata alb...
Isi spuse el simtind cum ameteste.

Corpul greu al brunetei deschise usa in cadere.
"Unde..." isi miji ochii pentru a vedea prin albul acela imens
"ALb, nu, nu alb" ochi ei se racira brusc devenind incet absenti

Marcus se apropie incet de ea, labele sale mari inaintand fara zgomot pe podeaua de marmura alba.
O adulmeca incet, simtindu-i reactia negativa.
Inchise ochii, deschizandu-i dupa nimic mai mult decat o clipa.
Privi in jos, dandu-si seama ca un locul ghearelor avea degete umane si in locul blanii albe era inbracat complet intr-un costum negru subtire.
Ii puse fetei mana pe frunte.
- Hei, esti bine?

"In mintea fetei se desfasurara imaginile cruzimi ei mentale, ea in zapada, cu crengile copacilor miscandu-se deasupra, pana cand totul se transforma in negru, mai putin portiunea ei. Zapada era imbibata in snage, iar in lumina slaba, s evedeau fulgi de nea. In peisajul acela, se vedeau clapele unui pian"
O buvnitura puternic se auzi incapere, ceea ce o trezi la realitate
-Ai grija!il ridica in brate sarind pe spate, astfel protejandu-l pe baiat,

Marcus o privi cateva clipe, simtind ca are putere mai mare decat a lui.
O contempla penru un moment, ramanand jos.
- Ce este asta?
O intreba pe un ton aproape plictisit, de parca nu ar fi fost el acolo si ar fi privit actiunea de undeva din afara.

-N-am timp sa iti explic, il ridica in brate sarind dintr-un loc in altul.
-Stai aici! Il lasa intr-un colt mai ferit si se indeparta. Isi scoase o sabie si se indrepta rapid catre o umbra. lovi ceva metalic cu varful sabiei si se feri de un glonte, mentit sa ii atinga capul. Zgarie atacatorul pe fata, si sari inapoi facand un dulbu flick pe spate. Lovindu-l din plin pe atacator, il mijloc. Cazu intr-un genunchi in mijlocul incaperi si privi atenta prin camera
"Unde ..?" Un foc de arma se auzi iar un glonte o lovi in cap. Insa nu dupa mult timp capul atacatorului cazu
-Crezi ca pot muri asa usor? Corpul dinainte disparu, dezintagrandu-se. In spatele sau aparu, aceiasi umbra cu pistolul ridicat
-Dar tu? Se intoarse pe calcai cu sabia in garda, atintita spre inima baiatului, in timp ce privea arma de pe fruntea sa, plina de sange.
-Sti ca nici unul dintre noi nu v-a muri asa, ii replica marait
-Stiu, insa e amuzant, raspunsul fu servit pe intonatia unui nebun

Marcus privi scena asezat turceste pe podea cu spatele sprijinit de perete.
Oricum pentru urmatorii cativa ani nu pot muri.
Isi zise zambind in sinea lui.
Se lupa bine...
Se gandi cand isi aminti de miscarile ei.
Ma intreb de ce specie apartine.

-Ce ar fi sa luptam pe bune? Intreb aceasta zambind ironic
-Perfect deacord! Umbra prinse forma, unui individ, cu parul argintiu, tuns scurt. Inalt de 1,89 la aproximatie, imbracat in argintiu si negru. Calyop ei servi un zambet ironic si pasi in garda
-Deci monseniour, imi faceti onoarea de a incepe? Barbatul nua stept alta invitatie, pasiu in fata, pentru a disparea urmatoarele secunde si a aparea in spatele fetei, puand arma la tampla ei
-Cu palcere, mademoasele. Apasa pe tragaci, insa glontele zbura pe langa capul fetei, in timp ce sabia intra ins tomacul baiatului. Aceast aiesi din bratele lui si sari in aer. RIdica sabia taiandu-l pe din doua
-Parca spuneai ca vom lupta pe bune!
-Pai asta asteptam, sa incepi! In mana baiatului se forma un val de energie ce zbura spre capul fetei
-Tied ex sangre, degetele aratator si amre se unira. Incaperea deveni neagra, urmata de o pentagrama rosie, diferenta doar, ca steaua era cu un colt in sus. Baiatul si toate reflexile sale, fura lovite simultan de propia energie, acesta dezindegrandu-se
-Adio

Marcus se ridica, privind-o cu un zambet sutire.
- Cine era tipu'?
Intreba fara sa dea vreun semn de afectare.

-nu mai conteaza acum. Se ridica din genunchi tinandu-si o mana pe abdomen. Un roscat se apropie de ea
-Calyope, ai fost
-Fa curat, replica aceasta taios, aruncandu-i sabia la piciaore
-Fa curat si carate!

Marcus ii privi pe cei doi fara sa spuna nimic.
Se poate ca el sa fi fost...
Isi spuse el clatinand usor din cap.
Nu nu cred ca are cum.

-Calyope sti ranita lasa-ma sa te ajut
-DAca iti pasa nu ma aruncai iar aici, acum fa curat si carate si ia asta uc tine, nu vreau sa mai aud de voi. ?Baiatul facu in tocmai disparand. Fata cazu in fund pe pardoseaua alba

Marcus o privi cateva clipe.
Nu intreba.
Isi imagina replica fetei asa ca se abtinu de la intrebari, asezandu-se pur si simplu in fata ei cu un zambet usor.

Fata il privi obosit si schita un zambet sters
-Imi pare rau pentru mai devreme, eu sunt calyope, dumneata?

Marcus o fixa pentru o clipa.
- Malone.
Zise pe un ton fals insa convingator zambind subtire.
- Scuza-ma ca te intreb, insa ce esti?

-Inger, mai corect spus, gardian, raspunse aceasta ridicandu-se si privindu-l tinta in ochi pe baiat

Marcus ii sustinu rivirea cu ochii usor mijiti din cauza unui miros ce ii gadila usor narile.
- Mi se parea mie ca ai o forta speciala.
Zise cu un zambet subtire.
- Oricum... mai bine nu intreb ce s-a intamplat aici.

-Nu foarte multe, doar inca un idiot care are de gand sa ma faca ferfelite, pentru ca am revenit la "datorie" oarecum, raspunse indiferenta fata

Marcus o privi cu acelasi zambet subtire, fals.

-Fara suparare, insa te superi daca nu mai zambesti fals? Daca nu poti zambi pe bune abtine-te spuse aceasta iritatata ridicandu-se

Marcus nu isi schimba in nici un fel expresia fetei.
- Scuza-ma, dar nu am acel nivel ingeresc de sinceritate.
Zise pe un ton identic cu cel de mai devreme.
- Oamenii sunt prefacuti prin natura.
Isi schimba expresia stergandu-si zambetul si privind indiferent albul din jur.

-cine spune ca ingeri sunt mereu sinceri? Intreba aceasta pe un ton mimat, usor surprins, insa mai mult ironic

- Ingerii ... Yea.. o pacaleala...
Zise ceva mai incet.
- Toata lumea isi imagineaza ca fiintele divine sunt perfecte o.o ... dar sunt departe de a fi perfecte... Oricum... nu conteaza...

-Nimeni nu e perfect, iar noi suntem fiinte mistice, raspunse pe un ton plictisit

Marcus o privi cateva clipe.
- Oricum, ma bucur ca te-am cunoscut. Esti o persoana puternica indiferent ce specie ai.
Inchise ochii transformandu-se la loc in vulpe si strecurandu-se dincolo de usa.